• Caută

Azi,

Care e legătura dintre manipulare şi procesul de delegitimizare a mass-media?

Scris la data de de catre Alexandru Tănase

După mai mulţi ani de discuţii şi ezitări, anul acesta, în sfârşit, a fost modernizat sistemul de declarare a veniturilor demnitarilor. Nici acest sistem nu este unul perfect, dar oricum este un pas important înainte pentru a se asigura transparenţa veniturilor şi proprietăţilor demnitarilor de stat.

În conformitate cu cerinţele legale, au depus declaraţiile şi judecătorii Curţii Constituţionale. M-am aşteptat la reacţii mai extravagante, dar ceea la ce am asistat a depăşit orice aşteptare.

Ca de obicei, cei mai „tari” au fost cei de la un post de televiziune de nişă, specializată în luptă cu mafia. Iată ce „ştire” au produs ei:

Funcţia de preşedinte la Curtea Constituţională produce milionari. Este vorba despre Alexandru Tănase, magistratul care asigură în prezent respectarea Legii Supreme.

Cea mai mare avere pe care o are preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, este locuinţa de lux în care trăieşte. Castelul cu o suprafaţă de 250 de metri pătraţi este amplasat într-o zonă rezidenţială din sectorul Centru al capitalei. Potrivit declaraţiei de avere, casa este trecută pe numele soţiei magistratului, Angelina Tănase. Cei doi ar fi achitat 851 de mii de lei pentru achiziţionarea imobilului. Raportată însă la preţul mediu al unui metru pătrat de locuinţă în centrul Chişinăului, valoarea casei lui Alexandru Tănase se ridică la peste 2,6 milioane de lei.

Tot pe numele soţiei figurează şi un teren de 400 de metri pătraţi evaluat la aproape 400 de mii de lei. În 2012, magistratul şi-a vândut automobilul de lux Toyota cu 400 de mii de lei şi a achiziţionat un Lexus de 164 de mii de lei.

Deşi titlul anunţa inchizitor şi fără drept de apel că “Funcţia de preşedinte la Curtea Constituţională produce milionari”, conţinutul ştirii se referea la locuinţa mea (transformată în Castel, ca în basmele orientale), în care locuiesc (!) de peste 10 ani.

Pentru a demonstra caracterul profund dubios şi scandalos al provenienţei locuinţei mele, „jurnaliştii” afirmă următoarele: „casa este trecută pe numele soţiei magistratului, Angelina Tănase”. Sigur, dintr-o simplă „scăpare”, s-a trecut cu vedere faptul că titularul dreptului de proprietate asupra locuinţei noastre (pardon, Castelului) a fost soţia mea de la bun început, când am cumpărat-o în anul 2002.

De altfel, dacă ar fi consultat legea, ar mai fi aflat că nu are absolut nici o importanţă care din cei doi soţi este titularul dreptului de proprietate, deoarece toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt proprietate comună a ambilor soţi (în termeni juridici, se numeşte proprietate în devălmăşie). Apropo, în limba romană nu se foloseşte sintagma „casa este trecută pe numele soţiei”. Este o calchiere a expresiei ruseşti „дом оформлен на имя жены”.

În final, cei de la respectiva televiziune au pronunţat şi sentinţa: „Cei doi ar fi achitat 851 de mii de lei, în timp ce valoarea casei lui Alexandru Tănase se ridică la peste 2,6 milioane de lei”. Faptul că în declaraţie este menţionat expres că trebuie să fie indicată „valoarea cadastrală”, dar nu cea imaginară, sunt detalii care pentru „justiţiarii” respectivi nu au nici o relevanţă.

Pentru a mai induce şi o doză de suspans, cum o cer rigorile genului, „informaţia” citată mai sus era citită în timp ce pe ecran era arătată casa (!) vecinilor mei. „Jurnaliştii” au pătruns într-un mod inexplicabil pentru mine în curtea vecinilor şi au filmat maşina copiilor lor. Nu este pentru prima dată când se întâmplă asta. Până în prezent, exact acelaşi lucru l-au făcut, consecutiv, NIT, EuTV, Moldova Suverană şi Flux. Vecinii mei sunt oameni de afaceri, nu sunt persoane publice şi sunt nemulţumiţi – pe bună dreptate – că li se încalcă dreptul lor la viaţă privată.

Datorită vecinătăţii cu locuinţa mea, vecinii mei au trebuit să îndure acum un an şocul când aceleaşi persoane, care azi au grijă de proprietăţile mele, au trimis un grup de smintiţi să-mi sperie copii cântând muzică islamică în faţa casei noastre la ora şapte dimineaţa. De fiecare dată, am fost pus în situaţia de a-mi cere scuze de la vecini, fără să le fi greşit cu ceva.

După ce am văzut acest reportaj, l-am sunat pe responsabilul de ştiri de la postul dat de televiziune şi l-am atenţionat că tot ce au pus pe post este un fals ordinar. Credeţi că ştirea a fost retrasă? Ba nu. Până seara a fost plasată şi pe youtube: http://www.youtube.com/watch?v=xpQORTMW6C4.

O altă relatare despre modul cum se îmbogăţesc magistraţii de la Curtea Constituţională, deşi nu la fel de spectaculoasă, dar la fel de deocheată, a fost postată de un portal de ştiri, recent apărut.

Sentinţă în acest caz sună puţin altfel: „An prosper pentru familia Tănase

Preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, nu are nimic în proprietate. Casa de 250 de m.p. estimată la 851 de mii de lei şi „Lexus”-ul din 2009 sunt înscrise pe numele soţiei magistratului, Angelina Tănase.

Şomeră cu un an în urmă, în 2012 Angelina apare în declaraţia de avere a soţului său ca fiind salariată la cinci companii. Anul trecut, soţia magistratului a lucrat director la ziarul ”Timpul de dimineaţă”, de unde a ridicat un salariu de 107 mii de lei, administrator la o companie care prestează activităţi imobiliare şi în care deţine 50 la sută din acţiuni. De asemenea, aceasta a primit salariu de la două companii private, dar şi de la SA „Moldtelecom”.

Şi în acest caz, se reconfirmă falsul că eu nu am nimic în proprietate, iar casa şi maşina „sunt înscrise pe numele soţiei”. Exact aceeaşi situaţie ca şi mai sus, cu o mică diferenţă. Dacă primii foloseau calchierea din limba rusă „casa este trecută pe numele soţiei”, ultimii au folosit o altă calchiere „sunt înscrise pe numele soţiei” (дом записан на имя жены).

Autorii mai afirmă că soţia mea a fost şomeră, ceea ce este un fals. De altfel, respectivii nici nu s-au complicat cel puţin să o contacteze şi să o întrebe unde a lucrat anterior şi cu ce se ocupă acum.

Nu pot trece cu vederea contextul în care a fost prezentată situaţia financiară a domnului judecător Tudor Panțîru, botezat de autori ca „Multimilionarul de la Curte”.

Declaraţia de avere a noului magistrat al Curţii, Tudor Panțâru, încă nu a fost făcută publică. Dar în declaraţia de avere completată la 16 ianuarie 2013, în calitate de fost deputat al Parlamentului României, acesta indică un teren în localitatea Ciofliceni, judeţul Ilfov, România, cu o suprafaţă de 3 000 de m.p., un apartament de 138 de m.p. în Bucureşti dobândit în 2007 şi un autoturism de marca „Golf”, anul fabricaţiei 2009.

Suma depozitelor sale în România era de 160 de mii de dolari, 259 de mii de lei româneşti şi 35 de mii de euro. Într-o bancă din SUA, Tudor Panțâru mai deţinea 50 de mii de dolari, dar şi 240 de mii de euro în Franţa. Magistratul mai arată că a împrumutat unor persoane fizice 309 mii de dolari şi 100 de mii de Euro.

Bineînţeles, dacă ar fi consultat CV-ul dlui T. Panțîru, http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=224&cam=2&leg=2008&pag=0, autorii ar fi aflat „detaliul” că, începând cu anul 1992 şi până acum o lună, dl T. Panțîru a primit salariile exclusiv în valută, fiind judecător internaţional, judecător la CEDO, înalt funcţionar ONU, fapt care justifică cu vârf şi îndesat toate proprietăţile pe care le are. Nimeni nu şi-a pus problema că acest om este semnatarul Declaraţiei de Independenţă, că a fost primul Ambasador la ONU din partea Moldovei şi că a avut un rol foarte important în crearea acestui stat. Asta e, pentru unii, Tudor Panțîru este o autoritate morală şi profesională, iar pentru alţii – „Multimilionarul de la Curte”. Fiecare cu valorile lui.

Este de-a dreptul revoltătoare suspectarea de corupţie a dlui Victor Puşcaş:

Puşcaş îşi vinde terenurile

Ex-judecătorul CC Victor Puşcaş deţine în proprietate două case şi un apartament. Una din case, de 104 m.p., acesta a procurat-o în 2011. Coincidenţă sau nu, dar cu jumătate de an înainte, la iniţiativa lui Puşcaş, Curtea a decis să accepte ca obiect al controlului constituţional actele administrative cu caracter individual. Drept rezultat, a fost admisă sesizarea depusă de fostul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, privind ilegalitatea demiterii sale de către Parlament. Ulterior, Curtea l-a restabilit în funcţie pe Muruianu. Presa a scris la acel moment că Puşcaş ar fi luat bani pentru această modificare, magistratul a respins însă acuzaţiile.

Nu am avut niciodată o unitate de idei cu domnul Victor Puşcaş. În schimb, l-am respectat şi-l respect pentru că este o persoană integră. Am discutat cu dumnealui în contradictoriu de mai multe ori, atât în public, cât şi în privat. Dar să arunci dubii în adresa dlui V. Puşcaş că acesta şi-ar fi cumpărat o casă din bani rezultaţi din corupţie ar însemna una din două: ori eşti foarte prost informat, ori spui minciuni deliberat.

O altă instituţie de presă (de limbă română) merge şi mai departe:

Maşini şi case, pe numele nevestelor

Pe numele soţiei a trecut casa, maşina şi un teren şi preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. Imobilul de 250 de metri pătraţi este estimat la 851.000 de lei, terenul valorează 362.000, iar Lexusul – 164.000 de lei. Anul trecut, Angelina Tănase a mai vândut un automobil cu 400.000 de lei. Din salariile de director al ziarului „Timpul de Dimineaţă“, administrator a trei companii şi consultant la întreprinderea Moldtelecom ea a câştigat circa 168.000 de lei. De asemenea, Angelina Tănase este şi psiholog practicant.

(Nu are rost să repet ceea ce am spus mai sus despre minciunile ca aş fi „trecut pe numele şotiei” nu ştiu ce. Nu voi reaminti despre calchierea din rusă a sintagmei „trecut pe numele soţiei”.) Dar chiar celor de la „Adevărul” nu le taie auzul expresia de „psiholog practicant”? Elementarul simţ al limbii române literare nu-ţi sugerează formula corectă de „psiholog practician”?

Dar să trecem peste aspectele lingvistice. Acest caz este unul vădit de rea credinţă. Explic şi de ce. Înainte de a publica acest interviu, o persoană care s-a prezentat ca fiind de la publicaţia „jur…adevărul” a sunat-o pe soţia mea, spunându-i ca intenţionează să realizeze un „material luminos despre soţiile bărbaţilor de la conducere”. Deoarece persoana dată nu a fost suficient de explicită de la ce ziar este, soţia mea i-a solicitat să-i trimită întrebările în scris, la care i-a şi răspuns. Iată un fragment din răspunsul trimis prin email de soţia mea persoanei date:

[…] În acea declaraţie nu este inclusă natura activităţii mele, ci venitul pe care l-am obţinut ca persoană fizică. Companiile care sunt indicate în declaraţia pe venit nu sunt administrate de mine, dar sunt clienţii mei care au avut contracte directe cu mine şi nu prin intermediul societăţii. Deşi contractele cu ei sunt confidenţiale, pot să vă spun că vizează în linii mari consultanţă şi consiliere de natură psihologica pentru personalul acestor instituţii (training-uri).

Vreau să vin cu anumite precizări în acest sens. Publicaţia Periodică „Timpul de Dimineaţă” nu este o companie sau un business. Ca şi natură juridică, Publicaţia Periodică „Timpul de Dimineaţă” este înregistrată la Ministerul Justiţiei ca organizaţie necomercială (non-profit), având un statut juridic similar cu cel al ONG-urilor. Prin urmare, nu putem vorbi de “administrarea unei companii”. Cu Publicaţia Periodică „Timpul de Dimineaţă” am avut un contract pentru o perioadă de 11 luni, care a expirat, iar atribuţiile de bază, pe care le-am avut în cadrul acestor relaţii contractuale, au fost cele de management al resurselor umane.

[…] Natura activităţii este aproximativ aceeaşi: consultanţă în domeniul comunicării, administrării resurselor umane, etc. Activităţi comerciale tradiţionale, cum ar fi importul, exportul, comerţul etc. deocamdată nu am avut.

Comparaţi răspunsul oferit de soţia mea cu ceea ce a fost publicat şi faceţi singuri concluziile de rigoare. Care sunt cele trei companii administrate de soţia mea? Aş vrea să ştiu şi eu.

N-am scris aceste rânduri pentru a face un recurs la deontologie sau, şi mai ridicol, la bună credinţă. Trec şi peste faptul că cei care despică firul în patru, făcând-o pe mironosiţele, nu vor putea niciodată într-o discuţie publică să explice, cel puţin, structura proprietarilor sau schema de finanţare a instituţiilor de presă pentru care lucrează. Dar şi acest aspect contează mai puţin în cazul dat. Este important altceva – că prin neadevăr, manipulare şi interpretări absolut arbitrare ale unor fapte, se discreditează o idee bună, aceea de a verifica natura şi provenienţa proprietăţilor demnitarilor prin intermediul declarării acestora.

În ceea ce mă priveşte pe mine, familia şi proprietăţile noastre. Am înţeles că declararea în forma strict cerută de lege a proprietăţilor lasă loc pentru mai multe interpretări. Iată de ce voi veni cu anumite precizări.

Dacă cei care au relatat despre veniturile familiei mele ar fi consultat CV-ul meu (http://alexandru.tanase.md/alexandru-tanase/) sau cel al soţiei mele ar fi aflat următoarele:

1. Cu mult înainte de a ajunge să fiu demnitar de stat, am lucrat 5 ani pentru Naţiunile Unite, în calitate de expert internaţional (Consultant Naţional al celor mai mari proiecte ale Naţiunilor Unite de la acea vreme). Salariul meu la acea vreme îl încasam în valută şi era unul destul de consistent. Mai apoi, am fost managerul unor proiecte internaţionale, unde iarăşi aveam salarii considerabile.

2. În cariera mea de avocat, am avut clienţi diferiţi, de la Banca Mondială până la Raiffeisen Investment şi Orange. Am avut proiecte dintre cele mai diverse, de la consultanţa pentru privatizarea Companiei MOLDTELECOM, până la insolvabilitatea Băncii Turco-Române. În calitate de avocat, am câştigat 24 de dosare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Am avut în gestiune sute de cauze importante în instanţele naţionale.

3. Nu cred că cineva din colegii mei avocaţi a plătit impozite mai mari decât mine (mă refer la perioada de până la 6 mai 2009, când mi-am suspendat licenţa de avocat). Cu titlu de exemplu, când am candidat pentru Consiliul Municipal Chişinău din partea PD, am depus declaraţia pe venit la CEC. Veniturile mele erau mai mari decât cele ale unor businessmeni notorii de pe acea listă electorală.

4. Soţia mea a lucrat ani în şir pentru una dintre cele mai mari companii farmaceutice de la noi, mai apoi pentru una dintre cele mai importante reţele de farmacii din Moldova. De mai mulţi ani, are o practică privată de consiliere psihologică.

5. Cu mult înainte de a ajunge în politică, eu aveam o situaţie patrimonială, formată pe căi legale şi exclusiv din munca mea şi cea a soţiei mele, care să-mi permită o existenţă mai mult sau mai puţin asigurată. Menţionez că nu am în proprietate nici un bun dobândit din privatizări sau introdus în ţară prin contrabandă, la fel cum nu am proprietăţi în off-shore-uri. De când sunt judecător constituţional, patrimoniul meu a rămas în linii mari acelaşi.

În loc de post-scriptum

În fine, sunt conştient că nu voi reuşi cu blogul meu să dezmint toate neadevărurile strecurate cu intenţie sau fără, la multiplele televiziuni, ziare şi portaluri de ştiri. Îmi pare rău pentru cei care confundă principialitatea cu agresivitatea şi compensează lipsa de profesionalism, plasând titluri incendiare la ştiri fără de substanţă. Ţinând cont de specificul societăţii noastre, cel mai probabil această postare nu va genera o schimbare de atitudine din partea celor vizaţi. Nu cred că va urma, cel puţin, o atenţionare a celor la care m-am referit în acest articol din partea Consiliului de Presă sau CCA. Sper însă că voi atrage, cel puţin, atenţia asupra unui fenomen la care asistăm după 2009 – folosirea libertăţii de expresie contrar logicii acestei libertăţi.

Totuşi, în calitate de cetăţean, nu vreau să asist pasiv la acel proces de delegitimizare a mass-media, în calitatea sa de a patra putere în stat, datorită recursului frecvent la neadevăr, de dragul audienţei, profiturilor sau al altor motive.

Presa este considerată puterea a patra în stat. În fapt, presa este o putere discreţionară, cu limitări mai mult de ordin moral, etic şi deontologic, decât legal. Ţinând cont de influenţa presei într-o democraţie, ea, de fapt, este prima putere în stat, deoarece ea reuşeşte să formeze opinia publică, care determină formarea şi conduita celorlalte puteri.

Orice putere, mai ales una discreţionară, trebuie folosită cu multă prudenţă şi responsabilitate. Minţitul şi manipularea societăţii generează, pe de o parte, discreditarea ideii de presă liberă, iar ca efect colateral conduce la îndobitocirea societăţii. Ambele elemente creează un fundal excelent pentru demontarea normelor democratice...

Comentariile sunt închise.

comenteaza

Din activitatea politică

ultimele ştiri şi noutăţi

Alexandru Tănase a fost ales Preşedinte al Curţii Constituţionale

Alexandru Tănase a fost ales noul preşedinte al Curţii Constituţionale. Decizia...

Citeşte ştirea

Alexandru Tănase a participat la aniversarea a 15-a a Curţii Constituţionale a Letoniei

Judecătorul Alexandru Tănase a participat la Conferinţa internaţională dedicată...

Citeşte ştirea

(interviu) Alexandru Tănase: eventualitatea unor alegeri anticipate nu ţine de norma legală, ea ţine de situaţia politică la moment

Zile numărate. Atat i-ar mai rămâne actualului Parlament pentru a alege un şef...

Citeşte ştirea
Urmăreşte-i activitatea
acum şi pe conturile:
Twitter Alexandru Tanase si Facebook Alexandru Tanase