• Caută

Azi,

Partidele politice trebuie transformate din cluburi private în entităţi publice!

Scris la data de de catre Alexandru Tănase

În perioada 18-20 mai 2011, am participat la Reuniunea OSCE privind rolul partidelor politice în procesele politice, care a fost organizată în comun cu Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR). Evenimentul a avut loc la Varşovia şi a reunit oaspeţi de nivel înalt, printre care ambasadorul Janez Lenarčič, director al ODIHR, judecătorul Andrzej Rzepliński, preşedinte al Tribunalului Constituţional al Poloniei, Vladimir Ciurov, preşedinte al Comisiei Electorale Centrale a Federaţiei Ruse. Am fost invitat în calitate de raportor principal. Pentru detalii, vă propun să citiţi mai jos un interviu realizat de ziarul TIMPUL.

 

- Cu ce scop a iniţiat OSCE discuţiile privind rolul partidelor politice în procesele politice?

- Anul acesta se împlinesc 20 de ani de activitate a ODIHR, de la adoptarea unor documente fundamentale pentru democraţia de pe continentul european, cum ar fi Carta de la Paris, Declaraţiile de la Copenhaga şi Moscova care, de fapt, au pus bazele unor noi principii politice şi care au redimensionat activitatea OSCE din zona exclusivă a securităţii în Europa spre dimensiunea respectării drepturilor omului. Schimbările care au avut loc în ultimii 20 de ani în Europa Centrală şi de Est, precum şi în Caucaz, sunt foarte adânc intercalate cu activităţile OSCE şi ODIHR.

- Chiar dacă s-a prăbuşit comunismul, pe ruinele lui nu s-a reuşit construcţia unor sisteme politice funcţionale…

- Este adevărat că va mai trece ceva timp până când în spaţiul postsovietic vor exista partide politice ce funcţionează după modele occidentale. În această zonă a lumii, un partid politic care a câştigat puterea, de regulă, o foloseşte pentru a intimida şi a obstrucţiona alte formaţiuni sau grupuri politice. Lansarea de către partidele dominante a competiţiilor neoneste submină logica normală a competiţiei politice, în consecinţă descurajând implicarea şi participarea cetăţenilor în procesele politice.

- Ce ar trebui să se întâmple ca partidele politice de la noi să se bucure de un nivel mai înalt de încredere din partea oamenilor?

- În primul rând, societatea ar trebui să urmărească foarte atent ca partidele politice mari să respecte regulile de joc prin asigurarea unei competiţii egale şi oneste alături de partidele mai mici. Folosirea de către partidele mari, în special de către cele aflate la guvernare, a poziţiei dominante denaturează esenţa competiţiei, transformând-o dintr-o competiţie a performanţelor într-o competiţie a resurselor financiare şi administrative. Din asemenea gen de competiţii, societatea nu are de câştigat nimic.

- În ultimul timp, se discută tot mai des despre democraţia internă de partid…

- Astăzi, putem constata că ani în şir am avut parte mai degrabă de o democraţie mimată decât de una veritabilă. Limitarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti era proporţională patetismului declaraţiilor de ataşament faţă de valorile democratice. În acele condiţii, existau alte priorităţi decât democraţia internă a partidelor politice. Pentru a avea un sistem democratic în ţară este necesar nu doar să existe partide politice, dar este necesar ca aceste partide să fie guvernate de o democraţie internă. Partidele politice pentru a putea exercita eficient rolul pe care îl au trebuie reformate din „maşinării” conduse de „baroni” sau de „oligarhi” în organizaţii transparente, unde membrii individuali şi vocile lor sunt auzite şi sunt luate în considerare. Am declarat şi în cadrul lucrărilor Reuniunii de la Varşovia că „în spaţiul postcomunist, partidele politice trebuie transformate din cluburi private închise în entităţi publice puse în serviciul întregii societăţi”.

Democraţia internă în partidele politice are un impact determinant asupra calităţii actului de guvernare. Partidele sunt vehicule care transmit ideile şi interesele cetăţenilor spre instituţiile guvernamentale. În calitate de persoană care am participat la fondarea unui partid, am câştigat în alegeri şi am participat la guvernare, cunosc cum funcţionează acest mecanism de transmisie a „intereselor şi ideilor” cetăţenilor către guvernare. Anume democraţia internă de partid este garanţia că acest mecanism va funcţiona şi că guvernarea va avea ca prioritate interesul public general, dar nu unul îngust de partid.

- În activitatea parlamentară, de cele mai dese ori, competiţia politică a partidelor degenerează în certuri şi reglări de conturi…

- Partidele sunt instituţii fundamentale în structurarea activităţii parlamentelor. Este firesc ca partidele politice să reprezinte în Parlament un spectru de voci, idei şi interese politice. Într-o democraţie modernă, Legislativul este singura componentă a guvernării unde pluripartitismul este permanent recunoscut. De faptul cum se gestionează în parlamente activitatea partidelor politice depinde pluralismul politic în ansamblu. Iată de ce vocea opoziţiei, vocea partidelor mai mici trebuie să fie auzită. Abordarea potrivit căreia „învingătorul ia totul” este păguboasă şi, în realitate, blochează orice analize sau dezbateri de idei.

- În perioada guvernării comuniste, în Parlament lucrurile erau la fel…

- …Nu există greşeli, dar există lecţii care trebuie învăţate. Parlamentul este locul unde partidele politice trebuie să concureze, dar şi să colaboreze spre binele societăţii. Când un partid domină restul partidelor, iar opoziţia este exclusă din procesul decizional, politica devine un spaţiu al tensiunilor şi confruntărilor. Dintr-o asemenea competiţie, societatea nu are nimic de câştigat. Parlamentele trebuie să fie privite ca şi mecanisme de stabilizare a democraţiei unde partidele politice, inclusiv cele din opoziţie, pot acţiona şi deveni parteneri ai sistemului de guvernare.

- Credeţi că este posibilă o asemenea abordare în realităţile noastre moldoveneşti?

- Dacă vrem să înregistrăm progrese şi dezvoltare, altă soluţie nu există. Plasarea opoziţiei parlamentare în afara dezbaterilor politice, pe de o parte, schimbă esenţa Parlamentului ca instituţie. În altă ordine de idei, dacă nu este auzită, opoziţia va deveni tot mai agresivă şi mai radicală. Această situaţie creează un cerc vicios cu urmări destul de periculoase. Evenimentele din 7 aprilie au demonstrat cu prisosinţă care poate fi efectul unor asemenea abordări...

- … şi despre relaţia Parlament - Guvern…

- Atât Parlamentul, cât şi Guvernul sunt părţi componente ale guvernării. Se întâmplă ca şi în ţările cu democraţie avansată parlamentele să fie forţate să joace după regulile impuse de guvern. Instrumente în acest sens sunt multiple. Eu cred însă că este incorect ca Parlamentul să fie utilizat doar ca un mecanism formal de aprobare a legilor care vin de la Guvern. Legile „ştampilate” în Parlament fără discuţii, consultări, evaluări şi compromisuri vor fi mereu contestate de opoziţie şi, implicit, de o parte a societăţii.

- Chiar dacă lucrurile s-au schimbat în ultimii ani, partidele politice se bucură de un nivel de încredere destul de jos comparativ cu alte instituţii, cum ar fi biserica, spre exemplu…

- Sigur că acest dezechilibru al încrederii este unul nesănătos, care se datorează, pe de o parte, prestaţiei publice a partidelor noastre de-a lungul anilor, iar pe de altă parte, mentalităţii patriarhale pe care o are poporul nostru. Indiferent cât de multă încredere are societatea în partidele politice, nicio altă instituţie nu poate să le înlocuiască în rolul pe care îl au ele. Dacă ar fi să judecăm lucrurile la rece, dar nu prin prisma sondajelor, ne vom convinge că doar existenţa unor partide politice libere şi viguroase poate oferi o voce poporului. Aceasta, de fapt, şi înseamnă democraţie.

 

NOTĂ: Creat prin Carta de la Paris din 1990, ODIHR şi-a început activitatea în Varşovia în primăvara anului 1991. Mandatul său, iniţial concentrat pe alegeri, a fost extins în anii următori. Astăzi, ODIHR îşi desfăşoară activitatea în domeniul promovării drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept în întreaga regiune OSCE.

Un articol de: Pavel Păduraru

Sursa: timpul.md

 

 

 

Comentarii (4 comentarii)

Andrei Bordei

20/05/2011 at 19:19

MARE GRESEALA A FACUT FILAT CA PIERDUT ASA UN MINISTRU. CE SA-I FACI, FRICA DE PERSONALITATI CARACTERIZEAZA TOTI DICTATORII.

Ilie

20/05/2011 at 20:09

domnule Tanase, v-am stimat tot timpul, dar de cind ati parasit PLDM-ul, va stimez si mai tare!!! 🙂

MONTREAL

20/05/2011 at 23:00

Comentariul este scris de un internaut, VA ROG SA-L TRANSMITETI MAI DEPARTE LA LUME, ——————ACEST LUCRU E FOARTE PERICULOS SI PUNE SUB SEMNUL INTREBARII INDEPENDENTA REPUBLICII MOLDOVA —————-TRIMITE LA TOTI………========================Trubadur spune:

20 mai 2011, la 14:02 :

DIVERSIUNI ORGANIZATE DE COMUNISTI

ASEARA AU VENIT LA USA APARTAMENTULUI NOSTRU – sect. CIOCANA, —- 2 COMUNISTI CA SA MA EDUCE CA SA VOTEZ CU EI.

EU I-AM ALUNGAT, ZICANDU-LE CA N-AM NEVOIE DE PROPAGANDA LOR SI AM INCHIS USA, DAR privind prin vizor i-am vazut cu s-au oprit si au notat indelung intr-un caiet tot privind la numarul de pe usa noastra!!!!!

CE INSEAMNA ASTA? – NE VOR PRIGONI, PERSECUTA? CA PE TIMPUL LUI sTALIN?

APOI am telefonat fratelui meu din sat si l-am indemnat sa nu cumva sa se lase ademenit de comunisti. Iar el imi raspunse cu o voce foarte necajita:

– Ce sa fac, ca ei ma ameninta ca imi vor taia copaceiidi livada pe care am sadit-o!
DOAMNE FERESTE, PANA LA CE SE AJUNGE!!!

DECI, fratilor, ESTE DECLANSATA O LUPTA FOARTE MARE PENTRU VOTURILE FIECARUIA!
ESTE o lupta in forma camuflata, dar directa fata de orice persoana!

IMPERIALISTII RUSIINCA NU SE POTOLESC:

In Georgia iata ce se intampla: Autoritatile de la Tibilisi au declarat ca Nino Burdjanadze a rimit 13 milioane de dolari de la Rusia pentru a organiza o lovitura de stat!

DAR PENTRU MOLDOVA CAT AU PLATIT RUSII?
SAU CE I-A INDICAT MERKELI LUI FILAT????

??????????????????????????????????????

Власти Грузии заявили, что Бурджанадзе получила от России $ 13 млн. на госпереворот

Очередные российские миллионы предположительно уже вошли в Грузию, заявляют представители грузинских властей.

В некоторых грузинских СМИ опубликована информация о том, что русские спецслужбы и отдел Министерства обороны, курирующий Южный военный округ, выделили Нино Бурджанадзе и ее окружению 13 миллионов долларов США, из них кавказские отделы российских спецслужб — 7 миллионов, а отдел ЮВО — 6 миллионов.

Сумма Бурджанадзе выделена на осуществление в Грузии конкретного плана, пункты которого расписаны поэтапно.

Главные детали плана выглядят так:

— Свержение власти Грузии путем устроения беспорядков и приход во главу власти.

— Резкая смена курса внешней политики: без всякого референдума однозначный отказ от перспективы вступления в НАТО и европейские структуры, и переориентация в северном направлении.

— Подготовка общественности к признанию независимости Абхазии и Южной Осетии, а затем признание этих «государств» и окончательный отказ от их возвращения в состав Грузии.

— Назначение на ключевые должности новой власти предложенных Кремлем кандидатов, и согласование остальных, в особенности вопросов внешних дел и безопасности с Кремлем.

Для того, чтобы сумма беспрепятственно дошла до Бурджанадзе-Бицадзе, была использована опробованная схема:

13 миллионов долларов в течение нескольких месяцев поэтапно были перечислены на счета нескольких управляемых российскими спецслужбами частных компаний Европы, и оттуда поэтапно на счета компаний, оформленных на доверенных лиц Бурджанадзе — Бицадзе в Турции, Армении, Азербайджане и Грузии.

Русские деньги из соседних стран в Грузию ввезли разными, в том числе незаконными средствами.

Также утверждается, что власти Грузии получили сведения о ввозе в страну русских денег на госпереворот из окружения Нино Бурджанадзе и одного из грузинских бизнесменов, проживающего в Москве. Однако пока силовые службы Грузии не дают никаких комментариев по данной теме.

Для большей ясности «Presa.ge» связалась с супругом Нино Бурджанадзе, Бадри Бицадзе, который, как и ожидалось, не подтвердил информацию о получении миллионов от российских спецслужб, пишет грузинское агентство и уточняет, что в ответ на вопрос прокомментировать сведения о деньгах муж Бурджанадзе выключил телефон.

blackt

23/05/2011 at 07:54

intrebarea este cum ?

comenteaza

Adresa de email nu va fi publicată. Campurile marcate cu * sunt obligatorii

Din activitatea politică

ultimele ştiri şi noutăţi

Alexandru Tănase a fost ales Preşedinte al Curţii Constituţionale

Alexandru Tănase a fost ales noul preşedinte al Curţii Constituţionale. Decizia...

Citeşte ştirea

Alexandru Tănase a participat la aniversarea a 15-a a Curţii Constituţionale a Letoniei

Judecătorul Alexandru Tănase a participat la Conferinţa internaţională dedicată...

Citeşte ştirea

(interviu) Alexandru Tănase: eventualitatea unor alegeri anticipate nu ţine de norma legală, ea ţine de situaţia politică la moment

Zile numărate. Atat i-ar mai rămâne actualului Parlament pentru a alege un şef...

Citeşte ştirea
Urmăreşte-i activitatea
acum şi pe conturile:
Twitter Alexandru Tanase si Facebook Alexandru Tanase