Despre analiza ultimelor evoluţii de pe scena politică a Republicii Moldovavă vă propun să citiţi în interviul ce urmează, acordat Radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Dacă ar fi să analizăm situaţia de criză care s-a format în societatea moldavă trebuie să luăm în calcul ce?

- Cel mai mult contează capacitatea celor trei partide care formează majoritatea parlamentară de a ajunge la o înţelegere clară pe care să o respecte fiecare în procesul guvernării.

Europa Liberă: O înţelegere clară, respectată, ar însemna...?

- Ar însemna ca acele principii şi acele mecanisme care sunt stabilite în interacţiunea dintre partidele care formează majoritatea parlamentară, să fie respectate. Dar să nu se uite de ele imediat cum se ajunge la formarea guvernului. Această experienţă, de fapt, criza pe care o avem la ora actuală nu este prima. Este una mai acută decât celelalte. Dar şi în primul mandat al guvernului Filat, şi în al doilea, după alegerile din noiembrie, mereu au existat discuţii, chiar discuţii aprinse legate de modul cu a înţeles fiecare angajamentele asumate în cadrul guvernării şi în baza acelui acord de constituire a coaliţiei majoritare.

Europa Liberă: Acel acord, semnat la momentul constituirii coaliţiei de guvernare, are un suport juridic? Sau la ce obligă el?

- Indubitabil că are o bază juridică. Este un acord care generează drepturi şi obligaţii pentru toate trei partide care l-au semnat.

Europa Liberă: Mulţi se întreabă: acordul e mai important decât Constituţia?

- Eu cred că este greşită abordarea. Mai mult ca atât, cred că este o abordare chiar incorectă şi manipulatorie. Acorduri de formare a coaliţiilor majoritare se încheie în toate statele lumii. Şi este foarte bine că s-a făcut un acord scris, ca să ştie şi societatea care, de fapt, au fost condiţiile în care cele trei partide parlamentare, care au constituit actuala majoritate, au decis să-şi asume actul guvernării.

Nerespectarea anumitor prevederi din acordul de formare a coaliţiei nu implică o responsabilitate juridică, dar implică o responsabilitate politică şi ceea ce vedem noi că se întâmplă la ora actuală în politica moldovenească, mă refer la ultimele două luni de zile, de fapt, asistăm anume la acele sancţiuni şi consecinţe politice la care sunt supuse părţile contractante, deoarece fie nu au respectat sau nu au urmat cu bună credinţă prevederile acestui acord, fie le-au înţeles în mod absolut diferit şi au generat, de fapt, această criză politică.

Europa Liberă: Am înţeles că anexa secretă mai mult ar fi un măr al discordiei, anexa secretă la acordul de constituire AIE.

- Eu nu cred că mărul discordiei trebuie căutat în anexe sau în texte. Anexa, pe care presa o numeşte secretă, nu mai este ea secretă deloc, toată lumea a văzut-o. Mari secrete pe acolo nici nu au fost de la bun început. Nici nu am înţeles, de altfel, care a fost logica deciziei de a nu face publică chiar în prima zi această anexă. Cred că mărul discordiei este puţin altul.

Europa Liberă: Altul ar fi care?

- Probabil că aşteptările societăţii au fost altele de la această guvernare, au fost cu totul diferite. Şi senzaţia mea este că aceste aşteptări au fost rupte puţin de realitate. Acum, la distanţă de patru ani de zile, analizând retrospectiv, inclusiv situaţia când am fost şi eu parte a acestei guvernări, îţi dai seama că era imposibil ca, după o guvernare de opt ani, de genul celeia pe care am avut-o noi până la 2009, să vină o guvernare absolut europenă, fără niciun fel de carenţe.

Şi presiunea societăţii generată de aceste aşteptări sigur că a impus partidele politice, mereu le-a forţat să recurgă la tot felul de trucuri populiste, să dea prioritate mai mult acţiunilor în faţa camerelor de luat vederi decât procesului de reformă nemijlocit. Şi aceasta, de fapt, este motivul fundamental al neînţelegerilor.

Plus la toate, sigur că a fost o eroare abordarea de a transforma întreaga administraţie de stat într-un imens latifundiu, care să fie împărţit între partidele politice şi să fie administrat pe bunul plac al fiecăruia.

Europa Liberă: S-au politizat mult instituţiile şi funcţiile?

- Şi aici este un subiect care conţine o doză mare de neadevăr şi manipulare. Nu înţeleg ce înseamnă politizare. Orice decizie a Parlamentului este una politică. Eu cred că este o pistă falsă de a discuta, de altfel, ani în şir, avem doi ani de zile de când se discută despre depolitizare, nu există aşa ceva. Este important ca, dimpotrivă, persoanele care sunt numite în funcţii să fie responsabile politic.

Dar nu trebuie să confundăm responsabilitatea politică pentru politicile promovate şi imixtiunea nemijlocită a şefului de partid în gestionarea unei sau altei instituţii a statului. Aici s-a făcut marea confuzie şi cred eu că actorii politici au acţionat fără bună credinţă, şi chiar fără onestitate, în raport cu societatea, când au împins-o pe această pistă falsă, pistă a aşa-numitului pericol al politizării instituţiilor, deşi să încerce cineva să îmi explice cum poate Parlamentul Republicii Moldova sau guvernul, care sunt instituţii eminamente politice, să adopte o decizie nepolitică? Cum poate Parlamentul, fiind instituţie politică, să numească un funcţionar, un demnitar, un şef de procuratură, şef de altă instituţie, care să nu fie o decizie politică? Nu există aşa ceva.

Europa Liberă: Să reformulez atunci: dar trafic de influenţă se face totuşi în instituţiile statului?

- Şi de această dată va trebui să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Traficul de influenţă, ca şi infracţiune penală, înseamnă puţin altceva decât se înţelege la noi. Am urmărit atent: în ultimele două săptămâni acest termen a fost pe buzele jurnaliştilor şi liderilor de opinie, care a fost folosit absolut nepotrivit. Nu cred că ceea ce se întâmplă la noi acum – noi putem vorbi de trafic de influenţă.

Este un nivel scăzut al culturii politice şi democratice, este o reminiscenţă a vechiului sistem sovietic, când primul secretar avea dreptul să dea indicaţii unui preşedinte din colhoz, dintr-un sat, nu se respectă nişte drepturi manageriale elementare şi absolut normale în orice societate civilizată, şi democratică.

Şi sigur că competiţia din interiorul partidelor, care formează actuala majoritate, îi determină pe cei care stau în fruntea acestor partide să utilizeze resursele administrative, într-o manieră absolut inadmisibilă pentru o societate normală şi democratică.

Prin urmare, după o guvernare închisă, de genul celeia pe care am avut-o până la 2009, sigur că era nevoie de o guvernare de tranziţie care să ne conducă spre o normalitate. De fapt, acesta a fost şi mandatul actualei guvernări, de a asigura acea tranziţie, şi sper foarte mult că nu va fi demis guvernul. Sigur că vor exista carenţe legate şi de corupţie, şi de administrare ineficientă, şi de multe, multe alte aspecte care deranjează societatea, dar, din păcate, nu pot fi înlăturate într-o singură zi.

Europa Liberă: Domnule Tănase, dar totuşi sunt sau nu inevitabile alegerile parlamentare anticipate, în situaţia creată?

- Politic vorbind, evident că există riscul alegerilor anticipate. Dacă ar fi să ne referim strict la norma constituţională, demisia guvernului sigur că nu pune un semn de egalitate neapărat cu alegeri anticipate. În cazul demisiei unui guvern, dacă există o majoritate parlamentară, ea poate numi un nou guvern. Dar, în cazul de faţă, va fi o decizie politică decât mai mult o decizie pur juridică de a ieşi din această criză.

În general, alegerile anticipate doar pentru Moldova sunt aşa o sperietoare. Alegerile anticipate nu trebuie să ne sperie, este, de fapt, un exerciţiu firesc, într-o societate democratică. Doar că, în cazul Republicii Moldova, 2013 este un an important în implementarea anumitor proiecte guvernamentale legate de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Nu mă refer neapărat la summit-ul de la Vilnius, mă refer la o serie de proiecte şi agenda europeană care există.

O eventuală schimbare de guvern sigur că ar putea periclita, într-un fel, agenda guvernamentală. Mai mult ca atât, în Moldova, spre deosebire de alte state, schimbarea guvernării, ca regulă, produce anumite consecinţe nu doar de ordin politic intern, dar mai mult ordin geopolitic. Şi, în acest sens, depinde care ar fi următoarea formulă guvernamentală: una proeuropeană care ar continua acelaşi curs ar fi un scenariu sau, dacă am avea de a face cu o altă agendă, formată de un guvern cu orientare proestică, sigur că ar determina o schimbare majoră de situaţie.

Europa Liberă: Rolul de mediere, pe care încearcă să îl joace instituţia prezidenţială, poate aplana lucrurile?

- Teoretic poate. Dar să nu uităm că preşedintele Republicii Moldova este o figură de compromis. Preşedintele Timofti nu are un partid parlamentar, ceea ce înseamnă că setul de instrumente, nu legale, dar politice la care mă refer, de care dispune domnul preşedinte Timofti, este unul limitat. El ar putea produce efect doar în cazul în care actorii politici ar acţiona cu respect faţă de instituţia prezidenţială. Cred eu că, în cazul dat, şi instituţia prezidenţială trebuie să înţeleagă această situaţie şi, în acţiunile care le face, să fie foarte prudentă pentru a menţine acel echilibru între actorii politici şi de a adopta mereu decizii în favoarea dezamorsării crizei, dar nu pentru a o acutiza.

Interviu realizat de Valentina Ursu

pentru Radio Europa Liberă