În Rusia sovietică, a existat pentru o scurtă perioadă de timp un concept de drept inedit, care se numea „Революционная целесообразность”. În limba română ar putea fi tradus ca „principiul oportunității revoluționare”. Potrivit acestei doctrine, doar legile care „servesc spre binele revoluției” urmau a fi recunoscute de noile autorități.
În ziua de “vineri 13” Parlamentul Republicii Moldova, urmând cu fidelitate frumoasele practici ale legislaturilor anterioare, a adoptat fără prea mari discuții, pe bandă rulantă, o serie de proiecte care modifică esențial mai multe legi importante, cu impact direct asupra multor drepturi și libertăți garantate de Constituție și de Convenția Europeană. Desigur că ar fi fost bine ca aceste proiecte să fi fost discutate inițial cu societatea civilă, dar și în comunitățile de experți, pentru a vedea impactul modificărilor din mai multe perspective. Potrivit autorilor, celeritatea cu care au fost promovate, dar și lipsa unor elementare dezbateri publice și a unor expertize pertinente asupra acestor proiecte “derivă din doleanțele cetățenilor țării urmare a votului din 11 iulie”. Cum se spunea pe vremuri, «по просьбе трудящихся».
În altă ordine de idei, constat cu regret că „doleanțele cetățenilor țării urmare a votului din 11 iulie” a devenit explicația universală a politicilor promovate în ultimul timp.
Deși nu-mi fac prea mare iluzii că acest text va determina autorii să ia o pauză și să se gândească atent la consecințele acestor modificări din mai multe perspective, voi încerca totuși să atrag atenția asupra unor modificări la legea procuraturii, pe care, în calitate de avocat practician, nu pot să le trec cu vederea.
Astfel, una din „doleanțele cetățenilor țării urmare a votului din 11 iulie” constă în reducerea de la 15 la 12 a numărului membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Din componența CSP (din rândul membrilor de drept) au fost excluși procurorul general, procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia și președintele Uniunii Avocaților. Adevăratul motiv pentru excluderea din CSP a procurorului general și a procurorului-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia este cât se poate de clar. Nu cred că există cineva care nu înțlege de ce se face această modificare, în mare grabă și în toi de vară. Nedumerirea mea ține de excluderea din CSP a președintelui Uniunii Avocaților.
Modificarea dată a fost „argumentată” în felul următor: “Excluderea Președintelui Uniunii Avocaților din rândul membrilor de drept ai CSP, acest lucru se justifică prin lipsa de argumentare care au stat la baza introducerii Președintelui Uniunii Avocaților în calitate de membru de drept al CSP prin Legea nr.128/2019”. Îmi vine greu să înțeleg logica acestui “argument”, privind lipsa „argumentelor” includerii reprezentantului breslei avocaturii din CSP. Legea nr. 128/2019, fiind o lege de modificare, în general nu conține nici o justificare pentru includerea niciunui membru de drept, de altfel, ca și legea de bază (Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură). Astfel, dacă pornim de la acest principiu, trebuie să-i excludem pe toți, fie să includem “justificări” pentru toți. În realitate, argumente pentru includerea în CSP a Președintelui UA au fost și sunt o sumedenie.
1) De ce este necesară includerea în CSP a reprezentantului avocaturii?Avocații sunt singura entitate profesională nestatală prezentă în CSP, care, la modul practic, nu este controlată de puterea politică a statului. Astfel, aceasta este singura entitate independentă din CSP. Așa-numiții reprezentanți ai societății civile din CSP, sunt comisari politici. Ei, de fapt, reprezintă (și vor reprezenta) forțele politice care i-au desemnat. Potrivit articolului 69 din Legea procuraturii, patru membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sunt aleși prin concurs (sic!) din rândul societății civile: unul de către Preşedintele Republicii, unul de către Parlament, unul de către Guvern şi unul de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Doar nu crede cineva că în CSP vor fi desemnați ONG-iști cu viziuni critice față de actuala guvernare!
2) Avocații sunt singura entitate profesională care se află în opoziție instituțională, care derivă din lege, față de sistemul represiv al statului. Astfel, ei au un interes profesional obiectiv ca procurorii să respecte legea, drepturile și libertățile fundamentale ale omului. La fel de firesc este și interesul avocaților în demascarea ilegalităților comise de procurori în cadrul procedurilor penale.
3) Avocații sunt singura entitate profesională prezentă în CSP, care are un interes legal să contrabalanseze sau măcar să pondereze atotputernicia (ca sa nu zic samavolnicia) procurorilor și organelor de urmărire penală.
4) Avocații sunt sigura voce profesionistă care, instituțional, pledează pentru respectarea drepturilor omului. Prezența lor în CSP este de natură să asigure o voce care ar bate alarma (în cunoștință de cauză) despre abuzurile ce se produc în cadrul procedurilor penale. De altfel, ar fi fost excelent dacă reprezentanții breslei avocaturii ar fi fost incluși și în CSM, pentru a avea o voce care să bată alarma despre arestările ilegale, condamnările pe bandă rulantă, dosarelor orchestrate etc.
5) Avocații știu “pe propria piele” ce înseamnă “dosare la control”, cum se fabrică dosare la comandă, cum sunt intimidați judecătorii să mențină personale în arest, cum se dau sentințe de condamnare fără probe, doar prin interpretări voluntariste ale legislației.
6) Avocații au fost singura entitate profesională, care in corpre au opus rezistență tuturor regimurilor, față de încălcarea drepturilor omului comise (organizând proteste, greve și dezbateri în societate).
7) Cele mai radicale reforme procesuale penale s-au făcut ca rezultat al adoptării de către CEDO a unei serii de hotărâri cruciale pentru democrație și drepturile omului (2005-2008). Avocații au fost cei care au argumentat la CEDO existența acestor încălcări sistemice ale drepturilor omului, astfel împiedicând transformarea acestei țări într-o imensă secție de poliție.
Întrebarea pentru autorii proiectului este: de ce lipsiți avocații de singurul instrument real de care dispun pentru a se opune numirilor/promovărilor procuroririlor care au comis abuzuri? Oare nu cunoașteți că așa-numita „egalitate a părților” în procedurile penale este, de fapt, o ficțiune? Nu v-a spus nimeni că actualmente în procedurile penale, avocații (care, de fapt, reprezintă instituția constituțională fundamentală a apărării) sunt o simplă decorațiune, iar judecătorii validează, de cele mai dese ori orbește, cerințele procurorilor?
Pentru un tablou complet, am să vă spun că există avocați penaliști foarte buni, care renunță să mai participe în cauzele penale, deoarece nu mai doresc să fie „element formal de decor” în cadrul procedurilor penale.
Drepturile omului sunt o valoare indispensabilă a statului de drept. Nu există în lume un stat de drept, unde drepturile omului sunt călcate în picioare, la fel cum nu exsită stat de drept al cărui simbol este milițianul. Or, dreptul la apărare este unul dintre cele mai importante drepturi. În Moldova acest drept este deseori iluzoriu, datorită atotputerniciei și lipsei de control asupra procurorilor și organelor de urmărire penală.
Fiecare guvernare a fortificat sistemul represiv, pentru se răfui cu predecesorii și oponenții săi, creând un monstru care poate strivi pe oricine. Excluderea din CSM a reprezenatului avocaturii este un mesaj care indică clar cum vede noua putere balanța dintre drepturile cetățenești și represiune.
Marea majoritate a celor peste 2000 de avocați și membrii familiilor lor au votat pentru PAS, nu doar pentru a băga la pușcărie corupții, dar și pentru o schimbare pozitivă de optică, ce ar conduce la consolidarea macanismelor de protecție a drepturilor omului, dar nu la fortificarea la nesfârșit a sistemului represiv. Cetățeanul este cel care este neprotejat în fața mașinii represive a statului, dar nu invers. Omul simplu, din păcate, rămâne a fi în Republica Moldova o potențială victimă a organelor de urmărire penală.
Prezența președintelui UA în CSP dădea o speranță că vocea colectivă a apărării va fi auzită (în special, în procesul numirilor și promovărilor din procuratură). Dacă veți susține aceste modificări, de acum încolo această voce nu va mai exista.
P.S. Pentru cei specializați în a căuta „broasca de păduchi” sau tot felul de dedesubturi: Acest text nu are nici o legătură cu actualul președinte al UA, mandatul căruia expiră în câteva luni și care nu va mai putea fi reînnoit. Este o chestiune de principiu.
