La 4 aprilie 2011, Consiliul Naţional pentru Reforma Justiţiei s-a convocat în prima sa şedinţă. În cadrul şedinţei, au fost prezentate principalele aspecte conceptuale ale refomei justiţiei: organizarea judecătorească, procedura civilă, procedura penală, Procuratura.
Vezi mai jos la ce reforme majore în justiţie s-a dat startul.
Reforma justiţiei se va desfăşura în două etape, prima dintre care urmează să fie realizată prin revizuirea normelor legislative, zisă şi "Mica Reforma a Justiţiei", iar cea de-a doua – prin modificarea Constituţiei. Cu referire la cea de-a doua componentă (modificarea Constituţiei), propuneri de modificări concrete vor fi prezentate atunci când se va găsi sprijinul necesar în Parlament.
În ceea ce priveşte reforma sistemului judecătoresc, aceasta va viza revizuirea normelor legislative privind organizarea judecătorească, procedura de accedere în funcţia de judecător şi statutul judecătorilor, rolul şi competenţele Consiliului Superior al Magistraturii, salarizarea judecătorilor şi a personalului auxiliar care contribuie la înfăptuirea justiţiei.
De asemenea, proiectul propus de Ministerul Justiţiei se referă la câteva reforme instituţionale, precum lichidarea judecătoriilor specializate, reglementarea statutului şi funcţiilor Adunării Generale a Judecătorilor, revizuirea competenţelor preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti. În acelaşi timp, proiectul îşi propun să optimizeze modul de organizare a personalului instanţelor judecătoreşti prin instituirea funcţiei de secretar general a instanţei de judecată şi a funcţiei de referent pentru toţi judecătorii. În aceeşi ordine de idei, vor fi revizuite modalităţile de constituire a completelor de judecată, care se va realiza prin aplicarea Programului Computerizat de Gestionare a Dosarelor şi se vor extinde prevederile privind transparenţa actului de justiţie.
Pentru a eficientiza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, acesta va fi asistat de două colegii noi: Colegiul de selectare şi carieră a judecătorilor şi Colegiul de evaluare a performanţelor. De asemenea, pentru a spori gradul de transparenţă în activitatea CSM, este prevăzută obligativitatea publicării materialelor adiţionale la hotărîrile CSM, opiniile separate ale membrilor CSM, plasarea stenogramelor şedinţelor pe pagina web a CSM etc.
În ceea ce priveşte numirea judecătorilor, absolvenţii Institutului Naţional al Justiţiei vor avea obligaţia ca 2 ani să activeze ca şi referent al judecătorului, apoi să aplice pentru funcţia de judecător. Hotărârile CSM privind transferarea, promovarea judecătorilor sau numirea în funcţie de preşedinte sau vicepreşedinte a instanţelor judecătoreşti, trebuie să fie motivate şi să fie adoptate prin votul deschis al membrilor CSM. Se propune verificarea stării sănătăţii candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie periodic o dată la 5 ani, care va include evaluarea psihiatrică şi psihologică, de către o Comisie specializată a Ministerului Sănătăţii.
Se propune o nouă Lege cu privire la salarizarea judecătorilor şi personalului instanţelor judecătoreşti. Sub incidenţa legii vor cădea: judecătorii instanţelor judecătoreşti, judecătorii Curţii Constituţionale, referenţii şi grefierii, iar criteriul de bază pentru calcularea salariilor va fi vechimea în muncă.
La etapa a II-a a reformei sistemului judecătoresc, care se va realiza doar după modificarea procedurii penale şi civile, se va efectua reforma hărţii judiciare în scopul consolidării capacităţii manageriale a instanţelor judecătoreşti şi asigurarea folosirii cît mai eficiente a resurselor disponibile. Tot atunci, va fi revizuit termenul de probă la numirea judecătorului, vor fi modificate criteriile de selectare a judecătorilor la Curtea Supremă de Justiţie şi va fi redus numărul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţiei, în conformitate cu noile competenţe.
În vederea reformării procedurii civile, proiectul propune o serie de amendamente ce ţin de competenţa jurisdicţională, participanţii la proces, modul de citare şi comunicare a actelor de procedură, perfecţionarea regulilor de prezentare a probelor în instanţa de judecată, modul de pronunţare a hotărîrilor judecătoreşti, îmbunătăţirea calităţii controlului judiciar de către instanţele ierarhic superioare, eficientizarea activităţii şi consolidarea statutului Curţii Supreme de Justiţie ca instanţă de casaţie clasică.
În acest sens, toate competenţele de judecare a cauzelor în fond vor fi transferate de la Curţile de Apel la judecătorii, iar Curţile de Apel vor fi consolidate în calitate de a doua verigă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
În acelaşi timp, se preconizează excluderea procurorului ca participant al procesului civil şi consolidarea rolului general al acestuia în apărarea drepturilor şi intereselor publice prin intermediul sistemului de justiţie penală.
De asemenea, vor fi precizate temeiurile de retrimitere a cauzei la rejudecare de către instanţele ierarhic superioare.
În vederea consolidării statutului Curţii Supreme de Justiţie ca instanţă de casaţie clasică, va fi introdusă procedura exclusiv scrise şi vor fi clarificate criterile de admisibilitate a recursului.
Prin reforma procedurii civile se încearcă a se repara o greşeală de 10 ani, atunci când a fost suprimată veriga tribunalului din sistemul judiciar, fără însă a se efectua modificările procedurale adecvate.
Reforma procesuală penală vizează consolidarea capacităţilor organului de urmărire penală la investigarea cauzelor penale şi reformarea activităţii operative de investigaţie.
De asemenea, se propune modificarea competenţei instanţelor judecătoreşti, astfel încât pentru toate infracţiunile instanţa de fond să fie judecătoria, iar Curtea de Apel să fie, după caz, instanţă de apel sau recurs.
În acelaşi timp, vor fi limitate temeiurile recursului în anulare şi vor fi stabilite temeiuri clare şi concise pentru revizuirea cauzelor.
Reforma prevede exercitarea activităţii operative de investigaţii doar în cadrul urmăririi penale, introducerea noilor instituţii în Codul de Procedură Penală ca agentul sub acoperire şi experimentul operativ, excluderea interceptării convorbirilor telefonice ca măsură operativă de investigaţie şi limitarea măsurilor operative de investigaţii în cadrul urmăririi penale.
Acelaşi proiect propune limitarea termenului de aplicare a reţinerii în cazul identificării persoanei, limitarea temeiurilor de aplicare a arestului ca măsură procesuală de contrîngere, astfel încît, să fie aplicat doar în cazuri excepţionale, stabilirea posibilităţii de aplicare a cauţiunii ca măsură de constrîngere în afara reţinerii şi a arestului, stabilirea dreptului de a depune cauţiunea sub formă de bunuri mobile şi imobile, valori imobiliare.
De asemenea, instituţia procuraturii urmează a fi reformată profund. Astfel independenţa procurorului va fi consolidată şi totodată va fi promovată demilitarizarea procuraturii. Aceştia nu vor mai purta uniformă şi li se va anula dreptul de a purta armă. Totodată va fi limitată substanţial exercitarea atribuţiilor de supraveghere generală pentru procurori. Şi procurorul general va pierde din drepturi în ceea ce priveşte promovarea, transferarea, suspendarea şi eliberarea procurorilor. Aceste decizii urmează să fie luate de Consiliul Superior al Procurorilor.
Reforma Procuraturii este cea mai importantă, fără de care nu ne putem mişca înainte. Acest proiect a fost elaborat prin eforturile comune ale Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale. La aceasta vom avea de muncit toţi foarte mult.
Elementul de noutate al acestor propuneri este reforma procedurală. Această reformă pe care am discutat-o la şedinţa Consiliului Naţional pentru Reforma Justiţiei vine să schimbe substanţial sistemul anume în partea ce viezază procedurile de urmat, căile procesuale, termenele de judecată a cauzei, stabilitatea raporturilor, securitatea hotărârilor pronunţate etc.
La şedinţa Consiliului Naţional pentru Reforma Justiţiei au participat Preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Timofti, Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, Iurie Garaba, Procurorul General, Valeriu Zubco, Preşedintele Consiliului Uniunii Avocaţilor, Gheorghe Amihalachioaie, Directorul executiv al Institutului Naţional al Justiţiei, Anastasia Pascari, precum şi judecători, avocaţi, profesori şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de profil.
Proiectele de reformare a justiţiei au fost expediate pentru avizare autorităţilor interesate şi grupurilor de experţi, urmând a fi transmise până la sfârşitul lunii Guvernului pentru aprobare.
Pentru detalii, vezi prezentările de mai jos:
Wasp
04/04/2011 at 16:09
Un fissss mare inainte de alegeri!!!!!!!!!!!!