• Caută

Azi,

Când anume întrec măsura discursurile de incitare la ură postate pe rețelele de socializare?

Scris la data de de catre Alexandru Tănase

A_Tanase_crop

Explozia de popularitate a reţelelor de socializare a înlăturat aproape în totalitate barierele comunicării de masă. Iată de ce consider că ar trebui să se acorde atenţie deosebită noilor provocări generate de această situaţie. În cele ce urmează, vă propun să citiţi o analiză foarte interesantă de ce abordările Facebook-ului și Twitter-ului față de discursurile de incitare la ură sunt diferite.

Traducere după un articol de Sarah Kessler

Decizia de a nu șterge videoclipul lui Donald Trump, postat săptămâna trecută, prin care acesta dorește interzicerea totală a accesului musulmanilor în SUA, Facebook-ul a făcut o excepție de la politica sa față de discursurile de incitare la ură, scoțând în evidență faptul că rețelele de socializare reacționează diferit și adesea inconsecvent față de conținutul ofensator.

Deși aparent Facebook-ul și-a încălcat propriile principii interne, purtătorul de cuvânt a acestora a relatat celor de la Fast Company, că videoclipul lui Trump nu a fost șters, deoarece declarațiile sale, în calitate de candidat politic, au fost "o parte importantă a conversației asupra viitorului președinte american,". Cu toate acestea, distribuirile videoclipului lui Trump făcute de utilizatorii Facebook au fost șterse, deoarece încălcau politica sa privind standardele comunitare. În același timp, ar fi dificil să argumentăm celor de la Twitter că tweet-ul lui Trump privind propunerea sa a încălcat regulamentul companiei, care tinde a fi mult mai permisiv.

Facebook, Twitter și alte companii private nu se supun legilor care protejează persoana de intervenția statului în libertatea de exprimare, dar au împrumutat unele dintre aceleași cadre teoretice. Politica Facebook-ului privind discursurile de incitare la ură seamănă cu legea Marii Britanii privind libertatea de exprimare, care interzice discursurile "care au scopul de a sau cel mai probabil vor stârni ura rasială" (această lege stă la baza unei petiții ce îl vizează pe Trump și care are ca scop anularea dreptului acestuia de a intra pe teritoriul Marii Britanii). Facebook-ul interzice, în mod specific, discursurile de incitare la ură și în caz că sunt raportate, materialele care încalcă această politică sunt șterse.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, spre deosebire de Facebook, cei de la Twitter duc o politică asemănătoare celei americane. Ea nu reglementează discursurile de incitare la ură, dar face excepții atunci când vine vorba de amenințări sau instigări. Chiar dacă Twitter-ul nu a interzis, în mod explicit, discursurile de incitare la ură, totuși au fost interzise amenințările și materialele care promovează violența pe criterii de rasă, etnie, origine națională, religie, sex, orientare și identitate sexuală, vârstă și dezabilitate.

Politicile privind moderarea conținutului, utilizate de rețelele de socializare, au un impact enorm. Facebook-ul are de 20 de ori mai mulți utilizatori activi în comparație cu numărul lunar de cititori ai New York Times, iar un studiu recent efectuat de Pew Research a constatat că generația celor ce au atins majoratul în jurul anului 2000 (respectiv la moment au vârsta de 30-35 ani) se informează asupra știrilor politice din rețelele de socializare într-o măsură mai mare decât din orice altă sursă. Spre deosebire de un ziar sau o rețea TV, deciziile luate de companiile de tehnologii în privința conținutului permisibil au un impact direct asupra conversațiilor dintre noi. După cum a remarcat expertul în jurnalism Jay Rosen, "Facebook-ul deține o putere mai mare în determinarea celor ce pot vorbi și celor ce pot fi auziți în întreaga lume, decât orice Curte Supremă de Justiție, orice rege, sau orice președinte."

Între timp, politicile de moderare a conținutui rețelelor de socializare sunt duse în mare măsură de interesele proprii ale acestor companii. Încercarea Facebook-ului de a crea un mediu prietenos ar putea fi privită ca un efort de a atrage și păstra un număr maxim posibil de utilizatori. Declarația celor de la Twitter precum că platforma lor reprezintă "aripa libertății de exprimare a partidului libertății de exprimare" ar putea fi privită ca o încercare de a menține discuțiile și controversele - precum și multitudinea de tweet-uri și retweet-uri generate de acestea - pe platforma sa. De asemenea, este posibil ca acești giganți ai rețelelor de socializare să modeleze moderarea conținutului lor cu scopul de a promova o mișcare politică, fapt ce a condus Fundația Electronic Frontier să lanseze, luna trecută, un proiect care urmărește ștergerile de conținut întreprinse de rețelele de socializare. După cum, într-o declarație, a remarcat unul dintre cofondatorii site-ului Onlinecensorship.org, Jillian York "Trebuie să tragem la răspundere companiile web pentru modalitățile prin care acestea își exercită puterea asupra vieții digitale a oamenilor".

Ca și legile privind libertatea de exprimare, conținutul rețelelor de socializare evoluează constant. În martie, Facebook a explicat regulile sale privind discursurile de incitare la ură, iar în aprilie, Twitter și-a extins regulile sale cu scopul de a interzice promovarea violenței, adițional amenințărilor directe, ce erau deja reglementate.

Atunci când Facebook-ul a decis să nu șteargă postarea lui Trump, platforma implicit a făcut lumină asupra unei părți a politicii sale față de conținut, iar această decizie va avea consecințe asupra întregului peisaj al rețelelor de socializare. După cum a scris expertul în politici web, Marvin Amorri, anul trecut în Harvard Law Review: "Actualmente, unele dintre cele mai importante practici juridice ce țin de Primul Amendament au loc în cadrul companiilor de tehnologie de top."

939300_1044601468915756_825113752_o

Comentariile sunt închise.

comenteaza

Din activitatea politică

ultimele ştiri şi noutăţi

Alexandru Tănase a fost ales Preşedinte al Curţii Constituţionale

Alexandru Tănase a fost ales noul preşedinte al Curţii Constituţionale. Decizia...

Citeşte ştirea

Alexandru Tănase a participat la aniversarea a 15-a a Curţii Constituţionale a Letoniei

Judecătorul Alexandru Tănase a participat la Conferinţa internaţională dedicată...

Citeşte ştirea

(interviu) Alexandru Tănase: eventualitatea unor alegeri anticipate nu ţine de norma legală, ea ţine de situaţia politică la moment

Zile numărate. Atat i-ar mai rămâne actualului Parlament pentru a alege un şef...

Citeşte ştirea
Urmăreşte-i activitatea
acum şi pe conturile:
Twitter Alexandru Tanase si Facebook Alexandru Tanase