Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Preşedintele Parlamentului şi Preşedintele interimar al ţării Mihai Ghimpu a făcut mai multe declaraţii cu privire la funcţionarea justiţiei. Este adevărat că Preşedintele interimar dl M. Ghimpu mereu a sprijinit efortul pe care l-am depus în schimbarea situaţiei în justiţie. Anume din acest motiv am considerat necesar să vin cu unele reflecţii asupra subiectului dat.
Despre judecători şi justiţie…
…este adevărat că nu s-au schimbat prea multe în justiţie, dar în acelaşi timp, anumite schimbări au avut loc. Câteva elemente: timp de un an nu mai avem arestări „la pachet” cum se întâmpla ca în vremea guvernării lui V. Voronin. De regulă, vinerea erau reţinuţi oponenţii regimului şi duşi în portbagaje la Judecătoria Buiucani. Lumea a uitat de vinerile negre, dar ele au fost parte a existentei noastre timp de opt ani de zile. Nu mai sunt cazuri răsunătoare de naţionalizări abuzive. Tortura instituţionalizată în perioada regimului comunist practic a fost eliminată. Ar fi suficient să urmărim dinamica dosarelor comunicate de CEDO pe parcursul ultimului an şi vom observa că nu avem nici un caz grav comunicat de Curte ce ar viza perioada de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană.
Sigur că aşteptările cetăţeanului au fost mult mai mari decât s-a realizat. Sarcina noastră este de a explica calm şi inteligibil ca este imposibil să repari în câteva luni ceea ce-a fost distrus de-a lungul anilor.
Reforma justiţiei şi viitoarea campanie electorală
În cadrul briefingului de presă organizat ieri la Ministerul Justiţiei am declarat că nu ar fi bine ca cineva din actorii politici să speculeze situaţia în justiţie în scop electoral. Nu m-am referit la dl M. Ghimpu, nici chiar la PCRM. Cel mai tare vor ţipa bufonii fără şanse electorale, care nu vor găsi altceva mai original pentru a atrage atenţia electoratului. Problemele din justiţie trebuie enunţate, dar transformarea reformei judecătoreşti în subiect de speculaţii electorale poate compromite eforturile ulterioare de promovare a reformelor în acest domeniu. În viitorul Parlament noi vom avea nevoie de o coeziune totală a tuturor forţelor politice. Această coeziune poate fi obţinută dacă subiectul „justiţie” va trece din albia speculaţiilor în albia abordărilor responsabile.
Intenţiile de demisie a întregii conduceri a CSJ
M-a bucurat faptul că, fie şi la sfârşit de mandat, există mai multe voci care înţeleg că schimbarea în justiţie trebuie începută de la CSJ în general, şi de la conducerea CSJ în particular. Grupul parlamentar al PLDM a venit cu iniţiativa de demisie a Preşedintelui CSJ I. Muruianu. Faptul că şi Preşedintele M. Ghimpu m-a susţinut în bătălia pe care o port pe parcursul unui an de zile demonstrează încă o dată că problema justiţiei este o problemă fundamentală, care depăşeşte limitele înguste de partid. Va fi imposibil să efectuezi o reformă judecătorească fundamentală dacă nu vom avea o susţinere plenară a tuturor actorilor politici din Parlament.
Despre reforma CSJ
Reforma la CSJ se poate produce doar având un angajament ferm şi sincer al Parlamentului. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi în funcţie şi demişi de Legislativ. Avem nevoie de un viitor parlament capabil să numească în funcţie de judecători la CSJ oameni profund morali şi competenţi profesional. Moralitatea este pe alocuri mai importantă decât bagajul de cunoştinţe pe care îl au.
Despre reforma Procuraturii
Se vorbeşte mult de nereformarea procuraturii. Deoarece au fost mai mult interpretări a declaraţiilor mele, voi veni cu anumite precizări. Care de fapt este esenţa reformei procuraturii? Scoaterea acestei instituţii de sub control politic. Cum poate avea loc acest lucru? Prin excluderea figurii procurorului general din procedura târgurilor politice. Acest lucru poate şi trebuie realizat prin modificarea Constituţiei, crearea unui Consiliu Superior al Magistraturii bicameral (judecători şi procurori) care ar decide de comun acord asupra candidaturii procurorului general. Numirea acestuia în funcţie ar trebui să aibă loc prin decret prezidenţial, la fel ca şi în cazul judecătorilor – fără drept pentru preşedintele ţării de a depăşi decizia CSM.
Încă un lucru important. Reformarea procuraturii nu trebuie pusă pe seama procuraturii. Este o eroare să plasezi efectuarea unei reforme pe seama instituţiei care … urmează a fi reformată. Reformarea procuraturii reprezintă o responsabilitate a întregii clase politice. Întrebarea însă este: Va fi oare gata clasa politică să renunţe la controlul politic asupra procuraturii, să accepte să fie investigaţi, în egală măsură, deputaţi, miniştri, sau milionari?
Vreau să închei prin enunţarea declaraţiei Preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek. Potrivit parlamentarului european, primul pas în ”tranziţia de la sistemul comunist autocrat la o societate democratică liberă este întotdeauna reforma în justiţie, crearea unui sistem judiciar independent şi combaterea corupţiei”. Aceasta înseamnă că problema reformării justiţiei va rămâne a fi una cheie pe agenda viitorului Parlament dacă, cu adevărat, se doreşte edificarea pe această palmă de pământ a unui stat european.
P.S. Un aspect important care mi-a reţinut atenţia, a fost reacţia presei la declaraţiile dlui M. Ghimpu. Cu excepţia cârcotaşilor care nici de astă data n-au ezitat şansa să otrăvească suplimentar atmosfera plasând subiectul la rubrica „dispute între Tănase şi Ghimpu”, am asistat la o reacţie matură şi echilibrată din partea majorităţii presei, inclusiv şi a celei care simpatizează PCRM. Aceasta demonstrează conturarea unei preocupări sincere asupra stării de lucruri în justiţie din partea tuturor actorilor politici, indiferent de opţiunile politice.
CS
16/09/2010 at 14:41
Oare cand va veni si ziua aia cand vom avea oameni, noi, competenti, nepatati in justitie???? Greu neica , greu, ce sa facem , voturi putine si de la electrat si de la cei trei amici din PD si AMN.